Hanna are nouă ani și este în clasa a treia. Este drăguță și populară. Îi place să meargă la școală și să învețe lucruri noi.
Ea abia așteaptă o nouă zi de școală. În timpul unei pauze, copiii se joacă pe terenul de joacă. Ei stau la coadă în fața un leagăn. Una dintre prietenele ei, Paulina, încearcă să evite coada și să se urce prima în leagăn.
Astăzi au ora de arte vizuale. Copiii aduc diverse lucruri: creioane colorate, markere, creioane obișnuite, foi de hârtie. Hanna și-a uitat penarul. Ea nu are ce-i trebuie pentru ora respectivă. O roagă pe Paulina să îi împrumute câteva foi de hârtie și să o lase să îi folosească instrumentele de scris. Paulina refuză.
Hanna este tristă și furioasă. Ea este întotdeauna dispusă să împartă cu alte persoane aflate în situații similare. Ea nu înțelege comportamentul prietenei sale. Hanna începe să aibă resentimente față de Paulina.
Hanna ar dori ca Paulina să înțeleagă ce simte ea și caută o ocazie de a se răzbuna pentru comportamentul acesteia. Hanna este supărată pe Paulina pentru că nu a lăsat-o să folosească obiectele ei și nu poate înțelege motivul refuzului său.
Învățătoarea, domnișoara Honey, anunță în clasă că Paulina are o entorsă la picior și nu va putea veni la școală timp de o săptămână. Este necesar ca un coleg să o viziteze în fiecare zi în drum spre casă, să-i dea notițele de la cursuri. Îi cere acest lucru Hannei.