Într-o după-amiază, în timp ce Gigi se antrenează, Ticu și Dora vin către el. Par supărați.

- Ascultă, Gigi, zice Ticu. Nu vrem ca un cocoș să ne facă de râs la concurs. Eu ar trebui să câștig, nu tu!

Dora adaugă: - Dar de mine ce zici ? Vocea mea este specială. A ta este doar un țipăt strident. Nu ai ce să cauţi la acest concurs! Cei doi se plimbă în jurul lui, vorbind tare și pe un ton răutăcios. Gigi începe să se simtă nesigur.

Poate că vocea lui chiar nu este bună, din moment ce alte păsări nu par încântate de ea. Asta îl face să-şi piardă încrederea în sine. Cu tristețe în suflet, le cere scuze lui Ticu și Dorei pentru intenția de a se înscrie la concurs. Apoi, renunță la visul său și nu mai încearcă niciodată.

Începând din acea zi, animalele şi păsările de la fermă îi admiră vocea lui Gigi, în loc să i-o ridiculizeze. Visul lui Gigi s-a împlinit, datorită faptului că a crezut în el, chiar și atunci când nimeni altcineva nu a făcut-o. În fiecare dimineață, vocea lui Gigi răsună peste fermă. Le amintește tuturor că, pentru a străluci, trebuie să-ți urmezi vocea interioară. Gigi a câștigat, în ciuda tuturor agresiunilor și îndoielilor venite din partea celorlalte păsări.