Într-o zi de primăvară, doamna învățătoare îi anunță pe elevi că vor vizita o școală din apropiere. Copiii sunt foarte fericiți. Doamna le explică faptul că la acea școală, elevii fac anumite lucruri diferit. O vede pe Maria tristă și o roagă să-i spună de ce. Maria îi spune că sora ei mai mare merge la acea școală. Înainte, îi era rușine să recunoască acest lucru, dar acum înțelege că sora ei are nevoie doar sa fie tratată cu afecțiune. E dornică să viziteze acea școală și să o prezinte pe sora ei prietenilor.
Copiii sunt surprinși să afle că sora Mariei, Anna, are o dizabilitate. Doamna învățătoare întreabă ce îi place Annei, astfel încât să poată planifica activitățile. Maria răspunde: „Iubește muzica și dansul”. Matt sugerează: „Să le arătăm dansul pe care l-am învățat!” Maria adaugă: „Să facem totul mai ușor, astfel încât să se poată alătura și ei.” Doamna învățătoare este de acord.
Consideri că este o idee bună să simplifice dansul?
Sosește ziua vizitei, iar copiii sunt entuziasmați. Maria își îmbrățișează sora și îi spune că prietenii lor sunt aici. Sora ei nu reacționează prea mult, dar Maria știe că așa este ea. Colegii Mariei au emoții – nu știu cum să reacționeze. Afară, încearcă să se joace, dar este dificil. Un copil aflat în scaunul cu rotile nu poate prinde mingea și jocul nu funcționează conform planului.
Crezi că ar trebui să renunțe la a se mai juca împreună?
Doamna învățătoare anunță că este timpul să înceapă dansul. Matt se simte frustrat și spune că nu va fi distractiv, deoarece copiii par prea diferiți pentru a învăța pașii. Doamna îi spune: "Au nevoie doar de ajutor. Dă-le o șansă și s-ar putea să te distrezi și tu." Dar Matt nu este sigur și decide să stea singur afară, în timp ce ceilalți dansează.