Zara are 7 ani. Îi place să picteze. Astăzi are loc un mare proiect artistic la centrul comunitar. Toți copiii din cartier sunt acolo. Zara este încântată, dar și emoționată. În fața ei se află o pânză albă mare. Profesoara le spune că vor picta împreună. Totuși, Zara are o problemă. Mâna ei obosește repede. Nu este sigură dacă va putea termina.


Zara se uită la ceilalți copii. Pictează fericiți. Unii desenează flori. Alții desenează animale. Zara își ia pensula și începe. Dar după câteva minute, o doare mâna. Se simte stânjenită.

Lasă pensula jos și se uită la copacul ei. Este desenat doar pe jumătate.


Cum se simte Zara când mâna începe să o doară?

Leo, un băiat din clasa ei, o vede. - S-a întâmplat ceva?, întreabă el. Zarei îi este rușine, dar răspunde. -Mâna mea obosește când pictez prea mult timp, spune ea. Leo se gândește pentru un minut. - Poate te pot ajuta!, spune el. Zara este surprinsă, dar și plină de speranță. - Cum mă poți ajuta?, întreabă ea. Leo zâmbește: - Putem face cu rândul. Tu îmi spui ce să pictez, iar eu te voi ajuta.


Cum se simte Zara când Leo se oferă să o ajute?

Zara și Leo pictează împreună. Zara vine cu ideile, iar Leo o ajută, pictându-le. Copacul lor arată frumos - cu frunze verzi, flori luminoase și ramuri mari. Câțiva copii vin să privească. Unul dintre ei întreabă: - Putem ajuta și noi? Zara se oprește un moment. Îi place să picteze cu Leo, dar nu dorește ca ceilalți copii să-i afle "secretul".


Ce ar trebui să facă Zara atunci când alți copii vor să ajute?